De Sfantu_Dracu la data: 2023-08-11 23:52:16

Padure

Era o familie obișnuită din Argeș, trăind în rutina săptămânală a vieții lor aparent liniștite. Într-o zi, întâmplarea le surâse sub forma unei misterioase invitații. Vestea cătrăcea orașul ca un șoarece flămând pe o bucată de brânză, iar familiei i se părea că destinul însuși îi călăuzește spre o experiență în afara cotidianului.

Clarvăzătoarea din casa dărăpănată de la marginea pădurii era subiectul tuturor discuțiilor. O casă care părea a fi complet nevizitată de trecerea timpului, undeva într-un colț uitat al lumii. Oricine ar fi dat fuga prin vânt și ploi pentru a ajunge acolo nu s-ar fi putut abține să nu simtă o doză de îngrijorare în timp ce se apropie. Căci întunericul din jurul casei și umbrele lungi ale copacilor înalte semănau cu personajele nefirești din povestirile de groază pe care le citea copilul, cu inima bătând sălbatic.

Odată ajunși la porțile casei dărăpănate, nimeni nu s-ar fi putut aștepta la misterul care se ascundea în spatele zidurilor crăpate. În ciuda aspectului exterior sinistru, familia era plină de curiozitate și nerăbdare să afle ce avea să li se reveleze. Nici măcar nu bănuiu că nimeni nu pășise pe acele trepte înțepenite vreodată.

Soarele se ridică pe cer în dimineața următoare, iar familia își luă inima în dinți și porni spre casa enigmatică. În drum spre aceasta, întâlnirile cu o pisică neagră se repetară de trei ori. Semn malefic sau simplă coincidență, aceasta nu le făcu decât să își îndrepte privirile către casa dărăpănată cu și mai multă curiozitate. Așa că, în ciuda prezenței sale repetitive, pisica neagră nu a fost luată în seamă și nimeni nu s-a oprit să își pună întrebări despre semnificația ei.

La marginea pădurii, o inscripție pe o tabliță ruginie atrase atenția familiei. "Dacă intrați în această pădure, veți fi..." Cuvintele se pierdeau în tăcere, ultimul fragment lipsind. Desigur, nimeni nu se aștepta ca o tabliță să îi întâmpine cu brațele deschise, dar niciunul dintre ei nu simți că trebuie să acorde vreo importanță acestui avertisment neclar. Ei continuă să pășească în adâncimile pădurii într-o călătorie fără întoarcere.

Pe parcursul drumului, evenimentele ciudate se înmulțiră. Mașina lor încetini brusc și se opri, fără vreo explicație plauzibilă. Sunete ciudate umplură aerul, iar tăticul, bărbat sceptic și rațional, se oferi să investigheze. Deschise capota cu o mână tremurândă și se pierdu în întunericul mașinii. Mama și băiatul simțeau cum frigul îi străpunge până în oase, iar aburul se ridica din respirațiile lor în aerul răcoros al mijlocului de vară. Într-un moment, însă, bărbatul dispăru, lăsând în urmă doar o capotă întredeschisă și o întrebare fără răspuns.

Terifiați și rămași fără sprijin, mama și băiatul se treziră într-o lume în care niciun lucru rațional nu mai părea a avea sens. Frunzele uscate sfârâiau sub pașii lor în timp ce se aventurau dincolo de pădurea înspăimântătoare. Mama simți o chemare stranie în adâncul ei și hotărî să se îndrepte spre mijlocul pădurii pentru a-și găsi soțul pierdut.

Ceea ce o aștepta acolo, însă, nu putea fi înțeles în termeni obișnuiți. În timp ce băiatul rămase în urmă, mama se întâlni cu o întunecată entitate ce sfătuia în șoaptă. Ea simți că realitatea se dilată și că barierele dintre lumi se subțiau. O senzație inexplicabilă îi spunea că sotul ei era într-un loc ce nu mai era întreaga realitate pe care o cunoscuse vreodată.

Astfel, familiei îi fu revelată o realitate mai întunecată și mai înspăimântătoare decât și-ar fi putut închipui vreodată. Copilul rămas în urmă se trezi singur și neajutorat, hoinărind prin pădurea care acum devenise plină de strigoi și spirite malefice. Își căuta familia disperat, un suflet în derivă într-o lume în care frontierele dintre viață și moarte, realitate și coșmar, se estompară.

Pe partea opusă a pădurii, un panou de lemn zăcea răvășit pe sol, cu inscripția încă vizibilă: "- uciși unul câte unul". Dar nimeni nu mai era acolo să vadă aceste cuvinte înspăimântătoare. Familia se pierduse în abisul unei dimensiuni necunoscute, iar ceea ce rămăsese în urmă era doar o umbră a trecutului.

Așadar, îndrăzniți să vă aventurați în pădurea întunecată și veți găsi mai mult decât ați fi putut să visati în coșmarurile voastre cele mai adânci. În lumea aceasta, unde granițele sunt șterse și orice poate deveni realitate, fiecare pas vă poate conduce către cunoașterea înfricoșătoare că lumile paralele pot fi mai aproape decât vă puteți imagina, iar clarvăzătoarele pot fi doar ghidurile către întuneric.