Visul Înfricoșător al Trecerii: Umbrele Revelionului și Legătura dintre Realitate și Vis
Era seara de Revelion, iar orașul părea că trăiește într-o atmosferă de veselie și bucurie. Străzile erau împodobite cu lumini strălucitoare și oamenii se grăbeau să ajungă la petreceri sau să se adune în piețe pentru a sărbători trecerea în noul an. Tocmai începuse anul 2010 să își întindă aripile asupra lumii, dar pentru tânăra Alice, toată bucuria aceasta era umbrită de un vis inexplicabil și înfricoșător. Alice, o tânără de 25 de ani, nu își putea scoate din minte imaginea macabră pe care o trăise în visul acela. Fusese seara de 30 decembrie 2009, iar ea visase că se plimba pe stradă alături de iubitul ei, Michael. Străbăteau trotuarul în timp ce lumea se pregătea de sărbători. Își amintea că bătăile inimii îi acceleraseră ritmul în momentul acela, simțind cum emoția Revelionului se contopește cu atingerea călduroasă a mâinii lui Michael. Dar apoi, totul se transformase într-un coșmar. În visul ei, Alice își dori să traverseze strada, dorind să ajungă la un magazin mic din colțul opus. În timp ce se îndreptau spre trecerea de pietoni, Michael îi zâmbi și o îmbrățișă strâns. Dar înainte ca Alice să pună piciorul pe carosabil, privi în ochii lui Michael și observă un schimb ciudat în expresia feței lui. Parcă ar fi fost parcurs de un fior de groază în timp ce o mașină îl izbi violent. În momentul impactului, Alice auzi un țipăt puternic care venea din gâtul ei, iar lacrimile îi inundai ochii în timp ce privea scena oribilă. Mașina fusese cumplit de rapidă și părea să fi trecut prin corpul lui Michael. Când făcu cale întoarsă, abia îl mai recunoscu pe iubitul ei. Jumătate din corpul lui părea să fie destrămat, iar sângele își făcea drum pe asfalt într-un mod șocant și realist. Apoi, își aminti cuvintele șoptite ale lui Michael, chiar înainte ca întunecimea să-l înghită: "Ești tot ce am pe lume... Vroiam să te cer în căsătorie." Un strigăt de disperare și tristețe răsună în sufletul lui Alice înainte ca visul să se destrame și să o trezească în patul ei, cu inima bătând ca un tobe. Trecerea dintre ani nu aduse decât mai multă îndurerare pentru Alice. Cu toate că fusese doar un vis, simțea că acea experiență tulburătoare avea o semnificație ascunsă. Ea nu îndrăznea să-și lase mintea să se închine la ideea că ceea ce văzuse ar putea să aibă vreo legătură cu realitatea. Dar la sfârșitul zilei de 31 decembrie 2009, viața lui Michael se întrerupse într-un mod pe care nu-l putuse anticipa nimeni. În după-amiaza aceea întunecată, Alice găsi curajul să sune la Michael, încercând să-și îndepărteze temerile și să-și găsească consolarea în râsul lui molipsitor. Dar vocea care îi răspunse nu era a iubitului ei. Era mama lui Michael, iar tonul îndurerat din glasul ei sugera că ceva teribil se întâmplase. "Mama, sunt Alice. Ce s-a întâmplat?" întrebă ea cu vocea tremurândă. Timpul parcă se înghețase în aer, iar răspunsul ei răsună ca un ecou sinistru prin receptorul telefonului. "Michael a murit, Alice. A fost lovit de o mașină în timp ce traversa strada. Nu a avut nicio șansă." Inima lui Alice începu să bată sălbatic, iar realitatea părea să se prăbușească în jurul ei. Visul ei înfricoșător se potrivea cu evenimentul tragic din acea zi întunecată. Lumile visului și realității se contopiseră într-un mod înspăimântător, iar Alice se simți cuprinsă de o senzație de groază pe care nu o putea explica. Revelionul trecuse, dar pentru Alice, anul 2010 adusese cu sine o poveste întunecată, o legătură inexplicabilă între lumea viselor și realitate. În fiecare noapte, se vedea pe ea și pe Michael plimbându-se pe străzi în visul acela îngrozitor, iar sunetul mașinii izbindu-l și strigătul ei disperat răsunau în urechile ei. În fiecare noapte, încerca să-l avertizeze, să schimbe cursul evenimentelor, dar visul părea să se desfășoare mereu în același mod tragic. Și totuși, chiar și în întunericul acelei povesti îngrozitoare, un element de speranță își făcea loc. În ciuda groazei și a tristeții, cuvintele lui Michael din vis îi rămăseseră întipărite în minte: "Ești tot ce am pe lume... Vroiam să te cer în căsătorie." Chiar dacă destinul le furase fericirea în lumea reală, în lumea viselor, iubirea lor continuă să strălucească ca o flacără veșnică, amintindu-i că uneori, chiar și în cele mai întunecate colțuri ale existenței, lumina poate să-și găsească calea.