De Sfantu_Dracu la data: 2023-08-10 01:43:03

Aparitii misterioase

În adâncul nopții, când întunericul se preschimbă într-o prezență palpabilă, iar umbrele prind viață, am hotărât să împărtășesc cu voi o întâmplare care mi-a cutremurat sufletul și mi-a bântuit visele. S-ar putea să vă întrebați cine sunt eu și de ce ar trebui să mă credeți. Ei bine, numele meu este Stephen King, iar ceea ce urmează este o poveste înfricoșătoare, într-un stil care m-a făcut cunoscut.

Era o noapte ca oricare alta, sau cel puțin așa părea. Prietenii mei și cu mine ne-am adunat în sufragerie pentru a viziona un film horror. Luminile slabe, scrâșnetul de scaune și pachetele de popcorn, toate acestea contribuiau la o atmosferă tensionată. Filmul a învăluit camera într-o aură misterioasă, iar suspansul a început să se strecoare în sufletele noastre.

După ce pelicula s-a încheiat, liniștea încă persista, iar ochii noștri rămăseseră încă captivați de ecranul întunecat. Însă, odată ce am ajuns în pat, umbrele filmului au continuat să danseze în mintea mea. Cu toate acestea, oboseala a luat treptat controlul și m-am scufundat într-un somn adânc.

Apoi, visele au venit, ca un val înspumat al unei mări întunecate. În adâncul acestei viziuni, am văzut o siluetă sinistră, o prezență îndrăznesc să spun malefică, care mă privea cu ochi arzători de culoarea sângelui și cu buze închise într-un zâmbet grotesc. A fost atât de real, de înfricoșător, încât transpirația mi-a înmuiat perna.

Dar înainte ca visele să aibă șansa să se desfășoare pe deplin, sunetul strident al telefonului m-a smuls din abisul întunericului. Era un număr ciudat, 666. În mod natural, am crezut că era o farsă, o glumă nesărată pusă la cale de prietenii mei. Cu stomacul strâns de teamă, am coborât scările spre sufragerie pentru a verifica. Dar ceea ce am găsit acolo mi-a încremenit sângele în vene.

Prietenii mei dormeau adânc, împrăștiați pe canapele și pe podea. Fruntea mi s-a umplut de sudoare rece. Ce se petrecea aici? Cu inima bătând ca un tambur infernal, am revenit în dormitor, iar telefonul a continuat să sune, insistând să fie auzit. Cu o mână tremurândă, am răspuns.

"Baie", o voce șuierată a șoptit, un sunet de coșmar care m-a făcut să mă îngheț în loc. Totuși, ce puteam face? Cu pași mărunți, am ajuns la baie. În penumbra acelei încăperi, am văzut o formă neagră, o întunecată forță care părea să se hrănească cu propria mea teroare. Era un monstru, cu ochi roșii înfocați și bale negre curgând din fălcile-i deschise.

Am țipat înspăimântat și am fugit înapoi în pat, acoperindu-mi fața cu cearceaful. Am luptat cu somnul și cu fiorii reci, până când, într-un final, am căzut într-un fel de toropeală. Atunci m-am trezit, dar ceasul marca ora 5 dimineața, iar gândul că se apropia ora 3, când mă sunase telefonul înainte, mi-a provocat o frică cumplită. Îmi era imposibil să stau treaz.

M-am trezit abia în jurul prânzului, epuizat și dezorientat. Însă, o nouă răsuflare a terorii mă aștepta. Un mesaj de la 666, care spunea că ziua aceea era 6 iunie 2006, ziua lui Satan. Mesajul m-a înghețat pe loc. Dar ceea ce venea în continuare m-a îngrozit și mai mult. În acea scrisoare digitală a fost menționat că un alt copil avea să fie prins în aceeași zi, peste exact 1000 de ani, în 6 iunie 3006. Și dacă nu, atunci în 6 iunie 6666.

Trecerea timpului părea să se amestece într-o amețitoare nebulă a întunericului. Cum aș putea opri o amenințare atât de vastă? În fiecare an, în fiecare lună iunie, teama mă învăluită ca o umbră, iar obsesia de a preveni acest viitor înfricoșător mă măcina din interior. Într-o lume în care binele și răul erau la un pas unul de celălalt, mă aflam în mijlocul unui coșmar de proporții biblice.

Aceasta este povestea care m-a bântuit, cea pe care am simțit-o în fiecare cuvânt și în fiecare nuanță. Când umbrele nopții se luptă pentru a-și găsi drumul în mintea voastră, amintiți-vă că orice păcat ascunde consecințe, iar răul poate trezi o forță malefică, în cele mai neașteptate momente. În adâncul întunericului, așteaptă terori inimaginabile și realități ascunse, iar numai cei curajoși sau nebuni îndrăznesc să le exploreze.

Și acum, dragi cititori, îmi închid povestea, dar umbrele acestei întâmplări vor continua să se joace în mintea voastră. Căci în lumea mea, teroarea și suspansul nu se sfârșesc niciodată.