De Sfantu_Dracu la data: 2023-08-10 01:34:08

Aparitii misterioase

Într-o lume aparent normală, într-un mic oraș liniștit, s-a ivit un eveniment care avea să își lase amprenta în adâncurile sufletelor locuitorilor săi. Povestea mea începe în acea noapte tulbure și înfricoșătoare, într-un loc aparent inocent - o școală, cu un bal care promitea să fie plin de veselie și amintiri plăcute.

Erau doar câteva zile înainte de marele eveniment, iar anticiparea creștea cu fiecare zi. În mijlocul toatei agitații, o tânără pe nume Emily se pregătea cu nerăbdare pentru bal. Ea visase la acest moment de mult timp, visele ei fiind împletite cu muzică și distracție. Cu toate acestea, niciun vis nu ar fi putut pregăti-o pentru ce avea să urmeze.

Ajunsă în seara balului, în rochia ei sclipitoare, Emily și-a lăsat entuziasmul să o împingă pe ușa școlii. Lumini orbitoare, muzică vibrând în aer și vocea zgomotoasă a tinerilor îi învăluiau simțurile. Însă o senzație ciudată îi călca pe călcâie, o umbră nevăzută care se strecura în sufletul ei. Nu a dat atenție acelei senzații la început, atribuind-o doar emoțiilor normale dinaintea unui eveniment atât de important.

Dorind să arate perfect, Emily s-a îndreptat spre baie să-și verifice machiajul. În timp ce deschidea robinetul, picăturile de apă au izbucnit într-un suspin sugrumat. Două picături roșii, ca stropi de sânge, au căzut în chiuvetă, contorsionându-se în modelul unei sinistre grimase. Inima i-a tresăltat în piept, iar cuvintele au rămas blocată în gâtul ei. Era un moment ireal, dintr-un coșmar care nu dorea să înceteze.

Și atunci, senzația ciudată dinainte a crescut în intensitate. Cu un fior străbătându-i șira spinării, Emily a încercat să iasă din baie. Dar ușa părea să se fi închis în spatele ei, o barieră inexplicabilă între ea și restul lumii. Panică și confuzie au început să se răspândească în inima ei.

Apoi, auzi un ciocănit distinct, tăios, dintr-o toaletă. Privi cu ochii holbați către acel obiect de porțelan, simțind fiecare bătaie a inimii ei ca un toc în urechi. Dar în momentul în care își îndreptă privirea, sunetul dispăru, lăsând doar un ecou ciudat care vibra în aer.

Emily nu mai știa cum să-și stăpânească fricile. Cu mâinile tremurânde, se răsuci în jur, privind în toate direcțiile. În fața ei, în oglindă, o văzu - o siluetă întunecată a unei fetițe îmbrăcate cu o rochiță albă, strălucind în întuneric. Privirea acelei apariții era înfricoșător de rece și malefică, ca și cum ar fi pătruns adânc în sufletul lui Emily.

Într-o clipă de curaj amestecat cu nebunie, Emily se întoarse către toaletă, sperând să găsească explicații pentru toate aceste fenomene înspăimântătoare. Însă, nimic. Nimic înăuntru, nimic sub capacul toaletei, nimic care să poată justifica ciocănitul și apariția îngrozitoare.

Și apoi, deodată, ușa se trase încet în spatele ei. Într-o fâșie de cearșaf murdar, răsări din umbră aceeași fetiță, cu zâmbetul ei tulburător și ochii înfricoșători. Emily simți că timpul se oprește, că întreaga ei ființă este absorbită de acea privire necruțătoare. Și apoi, la fel de repede cum apăruse, fetița dispăru, lăsând în urmă doar un vânt rece și umed.

Emily își adună ultimele resturi de curaj și putere și împinse ușa, ieșind în sala de bal. Dar veselia, muzica și zâmbetele dispăruseră. Sala era goală, decorurile parcă se dizolvaseră, iar emoția strălucitoare fusese înlocuită de o tăcere înfricoșătoare.

Cu pași timizi, Emily ieși din școală, trecând pe lângă străzile întunecate ale orașului. Spre orizont, văzu casa ei, dar în fața ei se afla o apariție - fetița, îmbrăcată într-o rochiță albă, stând acolo cu ochii ei înfipți în sufletul lui Emily. Fetița zâmbea cu o bucurie macabră, iar privirea ei semăna cu o fereastră către tărâmul întunecat al necunoscutului.

Cu inima zdrobită de spaimă, Emily se întoarse și fugi de acel loc blestemat, simțind că niciun colț de lume nu o va mai proteja. Când ajunse în sfârșit acasă, se trânti în pat, cu întrebări fără răspuns răsucindu-se în mintea ei. Era totul real? Sau o iluzie înspăimântătoare a minții ei?

Și acum, în întunericul camerei ei, Emily simți că o privire malefică îi străpunge sufletul. Fetița, cu ochii săi înfipți în inima ei, o pândea din întuneric, așteptând să-și continue jocul macabru. Înconjurată de umbre și de amintiri terifiante, Emily înțelese că nu avea scăpare. În universul în care acum se afla, linia dintre realitate și coșmar se estompa, lăsând doar teama să domine.