De : O jurnalistă în căutarea tainelor întunecate ale casei bântuite
Spre seară, o tânără și curajoasă jurnalistă, pe nume Emily, aude despre legenda casei bântuite într-un mic sat izolat. Dorind să-și dovedească talentul și să câștige faima în domeniu, hotărăște să se aventureze în adâncul misterului și să afle adevărul din spatele întâmplărilor.
Într-o noapte friguroasă de decembrie, Emily ajunge în satul uitat de lume și se cază la un mic hotel vechi, cu o arhitectură gotică. Localnicii evită să vorbească despre casa bântuită, însă cu perseverență și șarm, reușește să afle câteva povești înfricoșătoare. Unii spun că, pe vremuri, casa era locuită de o femeie frumoasă, îmbrăcată mereu în roșu, care avea o privire hipnotică și înspăimântătoare. Legenda spune că ea a fost blestemată și s-a transformat într-un spectru rătăcitor, care venea în noapte să pedepsească pe cei vrednici de un astfel de destin.
Emily este hotărâtă să descopere adevărul, așa că, într-o noapte, se hotărăște să meargă în casa bântuită. În fața casei, simte o adiere rece și întunecată, iar o fiorare de spaimă îi trece prin sânge. Intrând în casă, lumina stranie a lunii străpunge ferestrele murdare, dezvăluind urmele unui trecut dureros.
În interior, Emily găsește documente vechi și fotografii misterioase, care o conduc spre o descoperire neașteptată. Într-una dintre fotografii, apare un bărbat înalt, cu ochii înfocați, și o femeie frumoasă, îmbrăcată în roșu, asemenea legendei. Ceea ce o surprinde însă este că aceasta nu este o simplă fotografie veche, ci un portret recent, iar bărbatul cu ochi înfocați semăna izbitor cu tatăl vitreg al protagonistului din povestea inițială.
Emily realizează că în spatele blestemului și aparițiilor stranii stau drame vechi și trădări nedezvăluite. În încercarea de a elucida misterul, aude o voce șoptindu-i din umbre. O lumină palidă, aproape spectrală, începe să se contureze în fața ei. Se dovedește a fi fantoma unei vechi iubiri a tatălui vitreg. Acest suflet chinuit începe să-i povestească trista istorie a acelei femei în roșu.
Era odată o femeie pe nume Isabella, care trăia în această casă înstrăinată, iubindu-l cu pasiune pe tatăl vitreg al protagonistului. El îi împărtășea sentimentele, dar datorită unei stranii blesteme care îi amenința familia, a fost nevoit să se căsătorească cu mama protagonistului. Isabella s-a simțit trădată și abandonată, iar dorința ei de răzbunare s-a transformat în blestem, în momentul în care și-a găsit sfârșitul într-un mod tragic.
În noaptea când a murit, Isabella și-a promis să-și pedepsească fostul iubit și familia lui pentru nenorocirea ei. Astfel, sufletul ei rătăcește prin aceste ziduri și îi bântuie pe cei care intră în casa în care a trăit atâta suferință și dezamăgire.
Emily decide să-și înfrunte fricile și să încerce să îi aducă liniștea sufletului lui Isabella. Într-un ritual mistic, folosind artefacte și incantații vechi, reușește să o elibereze pe fantomă din blestemul care o lega de această lume. Isabella îi mulțumește cu un zâmbet blând, iar lumina strălucitoare o învăluie într-un moment de transfigurare.
În urma acestui act curajos, casa începe să se transforme treptat, iar blestemul începe să se risipească. Casei i se redă frumusețea și strălucirea de odinioară, iar umbrele răului se retrag în tenebrele lor. Locuitorii din sat își reîntorc privirile către casă, iar legendele de groază devin doar amintiri înțesate de fiori.
Emily pleacă din sat cu o poveste remarcabilă și cu un suflet împăcat, lăsând în urmă o casă care și-a regăsit pacea și o fantomă care și-a găsit eliberarea. În inima sa, însă, va purta mereu amintirea acelor nopți înspăimântătoare și a curajului necesar pentru a înfrunta umbrele întunericului.