De Sfantu_dracu la data: 2023-07-12 06:55:49

Moarte

Raluca mergea cu clasa în excursia de sfârșit de an. Ei aveau să stea la o cabană la munte și au plecat vineri dimineața. În drumul lor, se jucau, râdeau și glumeau. Ajung pe la ora 4:15 la destinație. Fiecare merge cu colegul de cameră, își lasă lucrurile și pleacă să exploreze locul. Raluca și Ana ajung la o peșteră foarte ciudată. Acolo Ana găsește o statuetă care aduce ghinion și rele, dar ea nu știa și a luat statuia.

Pe la ora 6, când toți trebuiau să se întoarcă la cabană, Maria și Alex nu mai vin. Toți pleacă să-i caute. Mihai, înspăimântat, îi spune profesorei că le-a găsit cadavrele. Toți colegii vin, se uită și plâng. Chemă poliția.

Noaptea, Raluca și Ana aud tipete, dar nu le iau în seamă, crezând că ceilalți se joacă. La un moment dat, nu se mai aude nimic. Ana merge la baie, dar când deschide ușa camerei, cineva o prinde. Înainte să o omoare, cel care a prins-o a văzut cadavrele colegilor pe jos și totul era plin de sânge. După câteva minute, intră în cameră și Raluca. Ea se trezește și se luptă cu cel care voia să o omoare. Ea își dă seama că totul era din vina statuetei găsite de Ana. Când aceasta a încercat să arunce statuia pe geam, cel care voia să o omoare a impins-o. Ana a căzut și a murit.

Raluca: (îngrozită) Ana, ce s-a întâmplat aici? Trebuie să ieșim imediat din cameră!

Ana: (înspăimântată) Nu știu, Raluca, dar trebuie să găsim o ieșire. Am văzut cadavrele colegilor noștri!

Raluca: (strângându-și pumnii) Nu ne putem permite să rămânem aici. Trebuie să fim atente și să ne ajutăm reciproc.

În timp ce încercau să găsească o ieșire din cameră, sunete ciudate și tipetele se auzeau din ce în ce mai aproape.

Raluca: (privind în jur) Sunetele par să vină din coridor. Haide, Ana, să ne apropiem și să vedem ce se întâmplă.

Când deschid ușa camerei și intră în coridor, întunericul îi învăluie. În acel moment, o mână nevăzută o prinde pe Ana de umăr.

Ana: (țipând) Raluca, ajută-mă!

Raluca: (luptându-se să o elibereze pe Ana) Nu o să-ți facă rău! Las-o să plece!

În timp ce se luptau, Raluca reușește să smulgă statueta din mâna celui care voia să omoare și o aruncă într-un colț întunecat al camerei.

Cel care voia să omoare: (înspăimântat) Ce-ai făcut? Acum ne vei aduce și mai mult ghinion!

În acel moment, o lumină strălucitoare umple camera, iar cel care voia să omoare dispare în neant.

Raluca: (respirând greu) Ana, suntem în siguranță acum. Statueta era sursa tuturor nenorocirilor.

Ana: (întristată) Dar prețul a fost prea mare. Nu puteam ști că va aduce atât de mult rău.

Raluca: (încercând să o consoleze pe Ana) Nu e vina ta, Ana. Important este că suntem în viață acum. Trebuie să ieșim din această cameră și să găsim ajutor.

Cele două fete reușesc să iasă din cameră și găsesc profesorii și poliția în apropiere. Le povestesc întreaga întâmplare, iar autoritățile preiau controlul situației.

După această experiență îngrozitoare, Raluca și Ana se țin strâns una de cealaltă. În următoarele zile, ei își revin treptat și primesc sprijin din partea profesorilor și a colegilor. Excursia de sfârșit de an se transformă într-un moment de comuniune și întărire a relațiilor dintre elevi.

Raluca și Ana au învățat că uneori, în viață, este important să fii atent la semnele pe care le primești și să fii precaut cu obiectele necunoscute. Au descoperit puterea prieteniei și că sunt mai puternice împreună.

Povestea lor, deși a fost marcată de tragedie, a devenit un simbol al curajului și al determinării. În anii următori, Raluca și Ana au organizat acțiuni caritabile și au devenit susținătoare ale siguranței și prevenirii accidentelor în rândul tinerilor. Prin eforturile lor, au reușit să transforme o experiență înfricoșătoare într-o sursă de învățare și schimbare pozitivă pentru comunitatea lor.