De Satan`s House
Pentru început, vă voi spune ce am pățit acum câțiva ani. Era anul 2005 când am mers în Bistrița la o femeie care mi-a vândut o garsonieră. Trebuia să merg cu tata să o ajut să facă o mini cameră pentru boiler și să punem gresie în baie; nu puteam să refuz.
Când am ajuns în casa în care locuia, m-am simțit ciudat, ca și cum cineva m-ar privea. Nu i-am dat prea multă importanță, casa părea destul de veche. În prima zi am stat de vorbă și noaptea m-am culcat. Aveam doar un singur pat, așa că am dormit cu tata în pat.
A doua zi dimineața am început să punem gresia în baie și am întâlnit băieți și fete; eram în centrul atenției în sat. Când ieșeam pe stradă, auzeam bătrânii la poartă spunând: "Băiatul ăsta e de la București". Am cunoscut o fată care se lăuda în fața prietenelor ei că are un prieten de la București, dar acestea nu contează.
După ce a căzut seara, am făcut un duș rapid și am intrat în casă. Tata s-a culcat, iar eu citeam o carte "Profetiile de la Celestine - Pe urmele celei de-a 10-a viziuni", parcă așa se numea. La un moment dat, s-a făcut un frig infernal. De la 30 de grade Celsius care erau în casă, temperatura a scăzut sub zero.
Am găsit o explicație că frigul a apărut din cauza faptului că eram situați pe munte. Frigul a durat mai puțin de 10 secunde și s-a întors căldura. Eram așezat cu fața la sobă, iar când a venit frigul, de la 30 de centimetri distanță de sobă a ieșit un abur din nicăieri. M-am speriat și m-am uitat în spatele sobei, pe sobă, în sobă, dar nu am găsit nimic. Soba nu funcționa de ani de zile și nu am găsit o explicație pentru asta. Nu am mai acordat importanță și m-am culcat.
În seara următoare, am pornit un radiocasetofon vechi pe care l-am găsit prin garaj sau grajd, nici nu știu ce era. La fel, nu aveam somn, deoarece eram obișnuit să stau treaz până la 3-4 dimineața, așa că m-am apucat să citesc. După 10 minute, eram foarte concentrat asupra cărții și deodată cele două uși au început să se miște puternic, iar în mintea mea auzeam tipete.
În același timp, mi s-a răcit umărul drept și când m-am întors privirea spre dreapta (unde se afla o ușă), am dat perdeaua la o parte și a apărut un chip de bărbat care râdea la mine. De frică, am închis totul și m-am strecurat în pat lângă tata. Mi-am închis ochii și am respirat adânc, convingându-mă că nu s-a întâmplat nimic.
Tata dormea adânc, iar după 5 minute, el a adormit din nou și eu tot nu puteam adormi. Era o liniște cumplită, eu, obișnuit cu galagia din București, nu rezistam la liniște. În casă nu era nicio sursă de lumină și nici măcar afară. Încercați să vă imaginați acel întuneric.
Stăteam și mă uitam în întuneric, dar nu vedeam nimic. În stânga mea a apărut un trup de om, mai negru decât negrul, avea coarne roșii și ochi roșii; atât am reușit să disting. Mi-am închis ochii, am rostit rugăciunea Tatăl Nostru și când i-am deschis din nou, în partea dreaptă mi-a apărut un trup de bărbat în alb, care ținea ceva în mână, ca o felie de spadă sau lance.
Atunci am știut că sunt în siguranță și am adormit. În acea zi, tata trebuia să spargă un zid.
După aceste evenimente înspăimântătoare, Eu se simte cuprins de un sentiment de neliniște și curiozitate. Dorind să afle mai multe despre istoria casei sale blestemate, decide să caute informații suplimentare despre ce s-a întâmplat în trecutul acelei locuințe.
Începe să cerceteze în arhivele locale și descoperă că, într-adevăr, casa a fost părăsită timp de 60 de ani și că în această perioadă s-au petrecut evenimente tragice. Șapte persoane au pierit în mod misterios în acea casă, printre care și o familie cu copii și o servitoare. Există multe zvonuri și legende în jurul acestor tragedii, inclusiv povești despre apariții și blesteme.
În timp ce continuă să investigheze, Eu intră în contact cu localnicii în vârstă, care îi împărtășesc povești orale despre casa blestemată. Ascultă relatări despre apariții stranii și fenomene paranormale care s-au întâmplat în acel loc de-a lungul anilor. Aceste mărturii îi întăresc convingerea că ceea ce a trăit nu a fost doar o simplă coincidență sau imaginație.
Hotărât să găsească o soluție pentru a pune capăt acestui blestem și pentru a-și proteja familia, Eu se întoarce la preotul local pentru a primi sfaturi și ajutor spiritual. Preotul îi oferă sprijin și îi propune să facă o slujbă specială de curățare și sfințire a casei.
Eu și preotul se întorc în casa blestemată pentru a începe ritualul de curățare. Atmosfera este încărcată de tensiune și teamă, iar fiecare pas pe care îl fac în interiorul casei este plin de așteptări și incertitudine. Ritualul cuprinde rugăciuni, stropirea cu apă sfințită și invocarea puterii divine pentru a alunga forțele întunericului.
Pe măsură ce ritualul progresează, în jurul lor se aud sunete ciudate și se simte o prezență malefică. Însă Eu și preotul rămân hotărâți și determinați să înfrunte această forță nevăzută. Cu fiecare pas făcut în casa blestemată, își adună curajul și se îndreaptă spre confruntarea finală.
În final, ritualul se încheie, iar casa pare să-și recapete liniștea. Ei simt o atmosferă mai ușoară și o energie pozitivă în jurul lor. Întunericul pare să se retragă, iar casa începe să respire din nou. Eu și preotul ne uităm unul la altul, simțind o ușurare și o bucurie interioară că am reușit să punem capăt blestemului.