Spectrul Realitatii

In Lupta Cu Timpul

intuneric in jurul meu,e cald ,e bine.e protectie...Merg cu pasii usori si fini spre infinitul in care teama nu exista.O senzatie de protectie parca o simti in spate care mai usor se transforma in vise dextere de frica.Se raceste...aceeasi senzatie protectoare dispare inlocuind-o teama si frica.Parca alergi concentric dupa caldura,ti s-a innegrit sufletul de respiratia rece ce-ti bate in ceafa si-ti patrunde pana la coloana.Alergi inainte si-napoi lovindu-te de frunze de pietre,zgariindu-te si lovindu-te.Si cu toate astea parca ai vrea sa plangi sa tipi de durere.Nu te doare corpul de rani ,ci sufletul de frica.Te inconjoara o speranta ca dincolo de frica exista si acel cineva care te poate salva.Alergi,te catari,sari..Si totusi nicaieri nu ajungi.Te opresti brusc ;in fata ta un imens perete de sticla iti apare.Auzi un tipat in spatele tau,nu indraznesti sa te intorci si sa privesti ceea ce se intamplat.Un tipat...liniste...si o ticaitura de ceas :>iti dai seama ca esti intr-o lupta a timpului.Cu ultimele forte te intorci,iar in spatele tau apare un ceas normal de mana.Te apleci,il ridici,te uiti de-o parte si de alta.Deschizi capacelul iar il loc de baterii observi un biletel pe care scria"Alearga in lupta cu timpul,sfarseste prin a gasi ultima piesa sacra a culturii care aici au plans,gaseste in 66 de minute cheia de platina a civilizatiei ascunse,altfel vei pieri in iad semnat anataS"Te cuprinde teama,te uit la ceas si taci.Te uit la peretele de sticla si vezi oameni chinuinduse sa iasa din morminte,oameni pe care-i cunosti si care-s totusi vi.Intr-o fractiunde de secunda in mana iti apare o bucata de fier,cu capul triunghi iar manerul cilindric scriind pe el "moarte".Te uiti la el,si cu cele mai ascunse puteri lovesti in peretele de sticla.Mii de cioburi iti infioara sufletul,ti-l raceste.Din interiorul sticlei iese acea putere magica,refacandu-ti puterile si ranile.Te uiti dincolo de perete si vezi ....nimic ,o mare de negru.Pasesti foarte incet cu piciorul pe panoul negru,iar ceva te trage inauntru,pui si celalalt picior si observi ca amandoua sunt trase in jos dar cu toate astea poti continua sa mergi.Te inteapa talpile.te opresti te uiti la ele si observi ca sunt pline de sange si ca aproape iti vezi oasele.Ranile iti sunt adanci si dureroase dar continuii sa mergi.E negru dar dintr-odata tot acel interminabil negru dispare...aparand rosu si negru,gri si verde...Observi ca au trecut 65 de minute...iar in flacari de durere apare o sclipire minutioasa .E cheia care deschide poarta spre vechia civilizatie ascunsa..Cu mainile invaluite de durere bagi mana in flacari o ridici spre cer..mai ai doae 30 de sec sa o pui dar unde...In fata ta apar ghimpi iar in spate usa...cu acel obiect din fier iti faci loc prin ghimpi si ajungi la usa chiar cand s-au facut 66 de minute..Un sunet jalnic rasuna incuiind usa pe vecie..Te trezesti din cauza acelui sunet,langa un copac cu ramuri rosii si gri,pe care scria foarte mic"vei trai gandindu-te la mine,iar eu voi fi in sufletul tau....nu poti scapa"amicul tau de-o vesnicie DiAvOl